Schimbările ANAF pentru 2023. Românii bogați sunt „cap de afiș”

ANAF vine cu noutăți în ceea ce privește fiscalitatea din România, iar mai multe categorii sociale, inclusiv românii cu foarte mulți bani, ar trebui să aibă grijă, deoarece Fiscul i-a luat în vizor.

Statul are nevoie de bani, pe bugetul public apăsând în ultima perioadă o presiune uriașă cauzată de creșterea cheltuielilor. Pe de altă parte, România are nevoie de o corectare a metodelor și legilor în baza cărora se efectuează colectările la buget, fiindcă avem deficite mari pe această zonă, mai ales în privința TVA.

De asemenea, știm cu toții faptul că nivelul de conformare voluntară este destul de scăzut și, practic, mulți români evită cât pot fiscalitatea, ajungând să-și achite contribuțiile firești doar atunci când sunt controlați sau amendați de organele competente.

Fiscul tocmai pe această zonă vrea să intervină, să încerce să ne convingă, fără controale și amenzi, să fim corecți și să respectăm legislația fiscală, să ne achităm așa cum trebuie îndatoririle financiare față de bugetul public. Cel mai important este ca marile averi să fie legale și pe acestea să se plătească taxele și contribuțiile aferente, iar din acest punct de vedere ANAF are planuri foarte mari.

ANAF are planuri mari pentru 2023. Iată pe cine ia în vizor și cum vor sta lucrurile

„Ultimele anunţuri ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind intenţiile de control al averilor mari din România vin în contextul general de intensificare a eforturilor ANAF de a colecta, în totalitate şi la timp, cât mai multe venituri către bugetul de stat. Încă din 2012 exista la nivelul ANAF o Strategie de conformare fiscală a Persoanelor Fizice cu Averi Mari (PFAM) pe baza managementului riscurilor. Prin această strategie, a fost creată o Direcţie în cadrul structurii centrale ANAF, responsabilă cu punerea în aplicare a programului dedicat acestui segment de contribuabili.

Recent, ANAF detaliază, într-un nou proiect de ordin, câteva aspecte care vizează această categorie de contribuabili. Concret, acesta se referă la: Definiţia persoanelor fizice cu averi mari; Modalitatea de stabilire/estimare a averii; Definirea grupurilor PFAM, PFAM extins; Desemnarea structurii competente care să deruleze programul de creştere a conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari (Direcţia generală control venituri persoane fizice – DGCVPF).

Astfel, persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în ţară, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României”, potrivit EY România.

Conform experților, se aduc clarificări și următoarelor aspecte importante:

– Estimarea averilor se va realiza pe baza datelor şi informaţiilor cu privire la bunurile imobile, bunurile mobile şi activele financiare deţinute, averea fiind considerată suma celor trei elemente

– Noţiunea de Grup extins al persoanelor fizice cu averi mari, constituit din Grupul persoanelor fizice cu averi mari la care se adaugă persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini până la gradul al doilea ai/ale acestora

– Notificarea persoanelor fizice de către ANAF cu privire la faptul că fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari – va cuprinde mai multe informaţii privind încadrarea în criteriile de avere, cele trei elemente pe baza cărora a fost estimată averea şi aspecte legale despre conformare. În prezent, persoanele fizice identificate cu risc fiscal sunt notificate de către inspectori, în vederea conformării, ca pas procedural anterior iniţierii unui control fiscal (dar ulterior analizei de risc)

– Aplicarea unor tratamente fiscale alternative pentru creşterea conformării fiscale – îndrumarea persoanelor cu averi mari pentru înţelegere şi declarare, precum şi notificări privind problemele de neconformare identificate.

Fiscul vrea să ne convingă să fim cetățeni mai buni

După cum punctam la începutul articolului, un obiectiv principal al ANAF este acela de a convinge cu vorba bună să ne plătim taxele și impozitele. Însuși președintele instituției, Lucian Heiuș, a declarat în mai multe rânduri că accelerarea conformării voluntare este un punct astringent pentru ANAF.

„ANAF intenţionează astfel să lucreze în sprijinul conformării fiscale voluntare a contribuabililor cu averi mari, prin toate măsurile întreprinse, inclusiv prin segmentarea contribuabililor pe bază de risc fiscal, acţiunile de control fiind precedate de acţiuni preliminare ţintite, de îndrumare şi notificare privind problemele de necomformare identificate. La rândul lor, contribuabilii din această categorie trebuie să analizeze în profunzime legislaţia, să evalueze corect şi complet averea totală, să-şi declare veniturile şi să se conformeze la plata impozitelor aferente, potrivit prevederilor Codului Fiscal.

Sunt situaţii complexe, în care veniturile pot fi realizate şi în România şi în străinătate, activele sunt de diverse tipuri, chiar din fiecare dintre cele trei categorii mai sus menţionate.

În concluzie, ANAF îşi propune să creeze premisele necesare pentru conformare, corectitudine, transparenţă în declararea veniturilor, în totalitatea acestora, şi o necesară colaborare între contribuabilii cu averi mari şi autorităţi. În legătură cu ceea ce ANAF intenţionează să definească drept “averi mari” şi având în vedere necesara evaluare a bunurilor mobiliare, imobiliare şi activelor financiare deţinute, cu atenţie sporită şi către companiile în care contribuabilii vizaţi sunt acţionari – asistenţa de specialitate, atât fiscală, cât şi juridică, se impune, tocmai pentru a evita situaţiile de neconformare completă”, mai arată EY România.

În aceeași ordine de idei, iată ce declara, de curând, șeful Fiscului, Lucian Heiuș: “Trebuie să accelerăm şi să impusionăm mijloacele prin care recuperăm acele debite care se rostogolesc de la an la an şi să intensificăm executarea silită.

Trebuie să modificăm codul de procedură fiscală şi să dăm o mai mare elasticitate: să acordăm credit celor care sunt oneşti, dar trec printr-o perioadă dificilă, dar să avem şi noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu înţeleg niciodată că trebuie să plătească ce au de plată”.

De altfel, analiștii PwC România au vorbit și ei, de curând, despre planurile Fiscului pentru 2023:

„Ce se așteaptă de la ANAF anul acesta? Întrebarea asta trebuie privită și din prisma celui care pune întrebarea. Dacă ar fi din partea Guvernului, se așteaptă ca noi să asigurăm resursele financiare necesare ca statul să funcționeze – și să reușim să ne încadrăm în acel deficit de 4,4% din PIB, stabilit prin Planul de convergență.

Dacă puneți întrebarea dumneavoastră, sunt convins că v-ați aștepta ca să ne crească eficiența în lupta împotriva evaziunii fiscale, evaziune fiscală care vă afectează și pe dumneavoastră, ca și bun contribuabil, fiind în situația de a concura de multe ori pe piață cu firme care nu respectă regulile și care poate au un avantaj competițional incorect în asemenea situație.

Dacă întrebăm în general și dacă mă întrebați pe mine, eu mi-aș dori ca procesul de reformă, inclusiv partea de digitalizare, să se realizeze într-un ritm cât mai alert și cât mai accentuat – și nu finalizarea lui să fie 2025-2026, așa cum este prevăzut în PNRR, ci poate să încercăm să o decalăm, poate cu vreun an de zile, dacă am reuși – ar fi un lucru extraordinar”, a menționat Lucian Heiuș, la Conferința Anuală de Taxe PwC România.